Ştiri

Rubrica CEJA, ediţia 6, aprilie 2014

În ediţia din această lună a rubricii dedicate CEJA (Consiliul European al Tinerilor Fermieri), Massey Ferguson discută cu Matteo Bartolini, preşedintele CEJA, despre legăturile dintre nutriţie, obiceiurile alimentare şi lanţul alimentar.

MF: Este legislaţia UE de vină pentru preţurile mari ale alimentelor?
MB: În calitate de consumatori europeni, cu toţii ne dorim alimente de înaltă calitate şi sigure. UE are un rol esenţial în acest sens. Comisia Europeană supervizează nivelul necesar de armonizare legislativă pentru a se evita astfel denaturarea concurenţei între statele membre. Un set de norme comune pentru toate cele 28 de state membre este mai puţin împovărător şi costisitor decât 28 de seturi diferite de norme şi reglementări. Prin urmare, aş zice că normele UE favorizează o concurenţă sănătoasă care poate determina scăderea preţurilor. De cele mai multe ori, motivul pentru preţurile mari se regăseşte în lungul lanţ alimentar, nu în reglementările UE.

MF: Sunteţi de acord că factorul determinant pentru consumatori atunci când cumpără alimente este considerat preţul acestora, nu neapărat calitatea sau aspectele dietetice? Ce putem face pentru a schimba obiceiurile alimentare ale oamenilor?
MB: Alimentele mai ieftine nu înseamnă întotdeauna mâncare nesănătoasă, iar în plus trebuie să ţinem seama şi de faptul că obiceiurile alimentare ţin adesea de diferitele culturi existente în cadrul Uniuni. Cetăţenii UE trebuie să fie conştienţi că respectarea celor mai stricte cerinţe - după cum este cazul fermierilor din UE - pot, într-adevăr, duce la preţuri mai mari deoarece costurile de producţie ale fermierilor europeni sunt şi ele mai mari. Europenii cer alimente de calitate - cu alte cuvinte, vor să ştie ce mănâncă şi cum au fost produse alimentele pe care le consumă. Sub presiunea publică, UE a instituit o serie de instrumente menite să prevină cazurile de fraudă alimentară, cum ar fi recentul scandal al cărnii de cal. Informaţia deţine astăzi un rol crucial şi de aceea UE a elaborat diverse iniţiative în materie de sănătate şi educaţie vizând obiceiurile alimentare. Ştiu, de asemenea, că statele membre au luat şi ele măsuri pentru a aborda problema crescândă a obezităţii şi a altor afecţiuni cauzate de o alimentaţie nesănătoasă. În fapt, în ultimii ani, am asistat la o creştere a consumului de produse ecologice, ceea ce este o indicaţie clară a faptului că consumatorii pun calitatea înaintea preţului. Prin urmare, îmi face bucurie să spun să semnelepar pozitive.

MF: Ce părere aveţi de afirmaţia că exploataţiile mici sunt mai puţin sustenabile decât exploataţiile agricole mari?
MB: Deşi poate fi adevărat în unele cazuri, aceasta nu este o regulă. Micile exploataţii pot fi şi moderne şi sustenabile. UE sprijină micile exploataţii agricole oferindu-le fonduri pentru modernizare şi investiţii, pentru a asigura că acestea nu sunt poluante şi că sunt viabile din punct de vedere economic. Opinia noastră în acest sens este că, indiferent de dimensiune, atât exploataţiile mari, cât şi cele mici ar trebui să urmărească sustenabilitatea. Realitatea actuală este că resursele naturale din ce în ce mai limitate nu le lasă mult de ales fermierilor. Agricultura europeană nu înseamnă doar exploataţii mici sau doar exploataţii mari. Este esenţial să existe o combinaţie de astfel de exploataţii agricole, ca parte a culturii specifice agriculturii europene.

MF: Credeţi că puterea de negociere a fermierilor europeni a scăzut de-a lungul anilor? Care consideraţi că sunt motivele şi ce pot face pentru a dobândi un mai mare control?
MB: Fermierii europeni exercită un control relativ mic asupra preţului final al produselor lor. Practicile de până acum nu au reuşit să ofere producătorilor preţuri decente la ieşirea de pe porţile exploataţiei, aceştia obţinând adesea doar o mică parte din ceea ce plătesc consumatorii. Totuşi, în special tinerii fermieri încearcă să scurteze acest lanţ şi să găsească soluţii inovatoare care să compenseze lipsa puterii de negociere. Aceştia apelează la metode precum vânzarea directă pentru a îmbunătăţi funcţionarea lanţului alimentar, aducând, în acelaşi timp, consumatorii mai aproape de producători şi oferindu-le ocazia de a înţelege mai bine unde şi cum a fost produsă mâncarea pe care o consumă. De asemenea, mulţi tineri fermieri caută să îşi sporească colaborarea cu alţi fermieri sub forma unor cooperative sau a altor organizaţii de producători. Acestea sunt menite să maximizeze puterea lor de negociere, precum şi să le stimuleze strategiile de marketing şi iniţiativele de afaceri. Toate acestea au loc pe o piaţă concurenţială în care există o cerere crescândă de alimente de înaltă calitate, diversificate şi sigure. Este un aspect recunoscut de Comisia Europeană, care a luat măsuri în acest sens. Avem nevoie de mai multe astfel de iniţiative. Tinerii fermierii se exprimă cu privire la necesitatea unui sprijin mai mare pentru informarea şi educarea consumatorilor, astfel încât fermierii să fie formatori de preţ, nu acceptanţi de preţ.

Dacă doriţi să luaţi legătura cu Matteo Bartolini sau CEJA, trimiteţi-ne un e-mail pe adresa allusers@ceja.eu

Vizitaţi: pagina de Facebook globală a Massey Ferguson
Vizitaţi: pagina de Facebook CEJA dedicată tinerilor fermieri