Ştiri

Rubrica CEJA, ediţia 4, februarie 2014

În ediţia din această lună a rubricii dedicate CEJA (Consiliul European al Tinerilor Fermieri), Massey Ferguson discută cu Matteo Bartolini, preşedintele CEJA, despre lanţul de aprovizionare cu alimente şi despre impactul său asupra fermierilor şi a consumatorilor.

MF: Cum îi afectează pe fermieri natura lanţului de aprovizionare cu alimente?
MB: Lanţul de aprovizionare cu alimente este o chestiune de importanţă majoră în agricultură, îndeosebi în Europa. În ultimele decenii, extinderea lanţurilor alimentare şi exigenţele impuse de producători şi comercianţii cu amănuntul au dus la o scădere semnificativă a puterii de negociere a fermierilor. Un exemplu în acest sens, despre care sunt convins că ştiţi toţi, este laptele. Acesta a redus mulţi fermieri din Uniunea Europeană (UE) la statutul de acceptanţi de preţ mai degrabă decât formatori de preţ. Ambele capete ale lanţului de aprovizionare cu alimente - producătorii, de o parte, şi consumatorii, de cealaltă parte - au cel mai mult de pierdut de pe urma acestui model, intermediarii puternici fiind cei care profită cel mai mult. Această situaţie trebuie să se schimbe dacă vrem ca sectorul agriculturii să fie în continuare atractiv pentru tineri.

MF: Ce schimbări se întrevăd?
MB: Vânzarea directă este un nou tip de model de aprovizionare care devine din ce în ce mai popular în unele regiuni europene, aducând beneficii atât producătorilor, cât şi consumatorilor. Vânzarea directă înseamnă un lanţ de aprovizionare cât se poate de scurt, în care fermierii înşişi sunt cei care îşi vând produsele direct consumatorilor prin intermediul magazinelor lor de la fermă. Consumatorii le pot ridica ei înşişi, produsele le pot fi livrate sau fermierii le pot vinde pe pieţele locale. Aceasta duce la o valoare adăugată semnificativă pentru fermierii respectivi. Se elimină astfel lista lungă de intermediari care forţează formarea preţurilor şi care ţin profiturile pentru ei înşişi. Mai mult, prin promovarea propriei imagini, marketing şi vânzarea de către fermierii înşişi, aceştia îşi pot spori profitabilitatea produselor.

MF: Ce beneficii aduce consumatorilor vânzarea directă?
MB: Vânzarea directă aduce la fel de multe beneficii şi pentru consumatori. Aceasta garantează informaţii exacte despre produse, îndeosebi în ceea ce priveşte trasabilitatea, permiţând contactul direct cu producătorul. De asemenea, consumatorul se poate bucura de cele mai proaspete produse la preţuri competitive.

Vânzarea directă aduce beneficii şi societăţii şi agriculturii, per ansamblu. Aceasta îmbunătăţeşte cunoştinţele despre agricultură şi produsele locale şi promovează beneficiile pieţelor fermierilor şi ale magazinelor de fermă, precum şi calitatea mai bună a produselor proaspete de la fermă. Prin apropierea fermierului de consumator, ambele părţi ajung să cunoască mai bine dorinţele şi nevoile celuilalt, ducând, deopotrivă, la o mai mare mândrie legată de producţia şi specialităţile locale şi regionale.

MF: Ce rol deţin tinerii fermieri?
MB: Vânzarea directă reprezintă, bineînţeles, o mare oportunitate pentru fermierii de toate vârstele, atunci când este posibilă. Totuşi, tinerii fermieri par a fi deosebit de inovatori în acest domeniu, probabil din cauză că mulţi dintre ei au studii de marketing sau au urmat alte cursuri în materie de afaceri, înţelegând ceea ce se cere de la ei. Aceştia au, de asemenea, abilitatea de a folosi instrumente inovatoare de comunicare pentru a discuta direct cu cumpărătorii, îndeosebi prin intermediul platformelor media sociale. Platformele media sociale pot fi un mijloc important de promovare a propriilor produse, dar şi de a apropia consumatorii de fermieri şi de a difuza mai multe informaţii despre avantajele produselor locale, ale vânzării directe şi ale pieţelor fermierilor. Toate acestea se află la dispoziţia generaţiilor mai tinere de fermieri care se pot folosi în mod excelent de ele. Şi eu folosesc multe dintre aceste instrumente pentru ferma mea de trufe din Umbria.

MF: Cât de importantă este o mai mare apropiere între producători şi consumatori?
MB: Cred că este esenţială pentru a asigura atractivitatea financiară a sectorului pentru tineri, dar şi pentru o mai mare conştientizare a acelor chestiuni pe care şi CEJA le comunică de la Bruxelles. Printre acestea se numără îmbătrânirea populaţiei din agricultură şi nevoia de a sprijini fermierii europeni, date fiind bunurile publice şi valoarea adăugată pe care o aduc restului societăţii.

MF: Ce se poate face pentru a pune în lumină aceste chestiuni?
MB: În ultimii ani, CEJA a întreprins o activitate remarcabilă în ceea ce priveşte multe dintre aceste aspecte, îndeosebi prin campaniile de comunicare derulate, cum ar fi „Future Food Farmers”. Totuşi, nimic nu se compară cu o conversaţie directă între fermier şi consumator – fie pe piaţa fermierilor, fie pe Twitter sau Facebook. Este timpul să modelăm cadrul de politici pentru a facilita lanţurile mai scurte de aprovizionare cu alimente în UE, astfel încât să sporim puterea de negociere a producătorilor şi beneficiile pentru consumatori. Comisia Europeană a făcut progrese în acest sens, iar noi, ca tineri fermieri, dorim să ducem mai departe astfel de iniţiative. Este esenţial să îmbunătăţim comunicarea cu privire la avantajele unei producţii europene de alimente de înaltă calitate, diversificate şi sigure, precum şi cu privire la sprijinul public pe care fermierii îl merită datorită eforturilor pe care le depun.

Dacă doriţi să luaţi legătura cu Matteo Bartolini sau CEJA, trimiteţi-ne un e-mail la adresa allusers@ceja.eu