Ştiri

Rubrica CEJA, ediţia 3, ianuarie 2014

În ediţia din această lună a rubricii dedicate CEJA (Consiliul European al Tinerilor Fermieri), Massey Ferguson discută cu Matteo Bartolini, preşedintele CEJA, despre 2014 - Anul internaţional al agriculturii de familie, aşa cum a fost declarat de ONU.

MF: De ce este importantă agricultura de familie? Ce înseamnă o fermă de familie?
MB: CEJA a salutat cu bucurie iniţiativa ONU privind declararea Anului internaţional al agriculturii de familie. Este o chestiune faţă de care mă simt şi eu extrem de ataşat. Angajamentul nostru este de a contribui la promovarea agriculturii de familie şi de a spori gradul de conştientizare cu privire la rolul acesteia în lume. Tinerii fermieri întruchipează atât prezentul, cât şi viitorul modelului de agricultură de familie, fiind extrem de importanţi în această dezbatere şi trebuind să deţină un rol fundamental. Conceptul de agricultură de familie include micii deţinători de exploataţii şi fermierii cu exploataţii de dimensiune medie în care activităţile sunt gestionate de familie şi se bazează, în mod predominant, pe munca depusă de familie. La nivel mondial, există peste 500 de milioane de familii de fermieri, care reprezentintă 80% din totalul exploataţiilor agricole şi care produc 70% din producţia globală de alimente. Aceste ferme de familie asigură locuri de muncă şi venituri pentru peste două miliarde de oameni, ajutând la conservarea resurselor naturale şi a culturilor alimentare tradiţionale. Astfel de exploataţii sunt esenţiale pentru protecţia biodiversităţii. Familiile de fermieri se numără, de asemenea, printre cele mai vulnerabile categorii de populaţie din lume, îndeosebi în cazul unor dezastre sau şocuri determinate de evenimente meteorologice majore sau cutremure.

MF: Ce poate aduce Anul internaţional al agriculturii de familie?
MB: Acesta trebuie să sporească gradul de conştientizare cu privire la toate aceste chestiuni pentru a schimba cadrul politicii agricole globale, îndeosebi cu privire la importanţa noii generaţii de fermieri. Sectorul agriculturii de familie trebuie să devină mai atractiv financiar pentru tineri, prin sprijin public, lanţuri de aprovizionare mai scurte şi un acces mai uşor la terenuri, credite şi pieţe.

MF: Care este cea mai mare provocare pentru sustenabilitatea agriculturii de familie în Europa?
MB: Cu siguranţă, îmbătrânirea populaţiei din acest sector. În pofida modelului agriculturii de familie, vârsta medie a fermierilor este în creştere, iar numărul de ferme este în scădere. Fermele de familie nu sunt transmise generaţiilor mai tinere, iar atunci când sunt, acest lucru se întâmplă prea târziu. Succesiunea trebuie să fie promovată şi facilitată pentru a inversa tendinţa de îmbătrânire a populaţiei din agricultură şi pentru a asigura producţia alimentară viitoare în Europa şi nu numai.

MF: Cum se poate păstra vie şi funcţională agricultura de familie în Europa?
MB: Pentru a asigura continuitatea contribuţiei agriculturii de familie la competitivitatea Europei în acest sector şi tradiţia europeană a unor alimente de înaltă calitate, proaspete şi sigure, trebuie să ne axăm pe oportunităţile pe care creşterea numărului de fermieri tineri le poate aduce acestui model de agricultură. Asigurarea viitorului modelului european de agricultură de familie este de o importanţă vitală, nu doar pentru continuarea tradiţiei europene de alimente sigure, de înaltă calitate şi diversitate, ci şi pentru competitivitatea UE pe pieţele mondiale. Agricultura de familie este importantă şi prin prisma contribuţiei sale la creşterea valorii adăugate în sectorul agricol, sub forma unor lanţuri de aprovizionare mai scurte şi a vânzărilor directe, la care se adaugă crearea de locuri de muncă pentru tineri în zonele rurale. Acest lucru este extrem de important mai ales acum când şomajul în rândul tinerilor din întreaga Europă a ajuns la niveluri îngrijorătoare, îndeosebi în regiunile rurale.

MF: Ce poate oferi modelul de fermă de familie tinerilor?
MB: Un loc de muncă, venituri şi oportunităţi. Tinerii fermieri pot contribui, de asemenea, la modernizarea sectorului, la stimularea inovării prin utilizarea tehnologiilor şi cercetare-dezvoltare, fiind, în acelaşi timp, mai atenţi cu mediul înconjurător. Acesta ar trebui să fie punctul central al discuţiilor privind sustenabilitatea modelului european de agricultură de familie. Fără tinerii fermieri, agricultura de familie din Europa nu va supravieţui prea mult timp de acum încolo. De asemenea, este larg cunoscut faptul că fermele de familie din întreaga lume vor trebui să răspundă provocării reprezentate de cererea mondială de alimente, care este în creştere, în special cea de proteine de origine animală. Familiile de fermieri ar trebui văzuţi ca o soluţie la problema foametei în lume, însă acest lucru va fi posibil doar dacă numărul de tineri din cadrul sectorului va începe să crească.

MF: Cum va contribui CEJA la această iniţiativă?
MB: Ca membru-asociat al Organizaţiei Mondiale a Fermierilor (WFO) şi ca deţinătoare a preşedinţiei comitetului tinerilor fermieri din cadrul WFO, CEJA îşi va aduce contribuţia prin locul ocupat de WFO în cadrul Comitetului Director al ONU privind Agricultura de familie. Vom pune un accent special pe dependenţa modelului faţă de tineri. Este esenţial ca tineretul şi tinerii fermieri să deţină un loc central în cadrul dezbaterilor.

Dacă doriţi să intraţi în legătură cu Matteo Bartolini sau CEJA, trimiteţi-ne un e-mail pe adresa allusers@ceja.eu.

„La nivel mondial, există peste 500 de milioane de familii de fermieri, care reprezintă 80% din totalul exploataţiilor agricole şi care produc 70% din producţia globală de alimente. ”